LASATI ORICE SPERANTA VOI CARE INTRATI AICI !!

luni, 1 martie 2010

Scrisoare...


"Putine-s culorile curcubeului ceresc..ca sa redea a ta nepamanteasca frumusete...in noaptea ce respira parfumul gurii tale...Iar puful pentru mine e aspru, zgrunturos..in fata gingasiei manutei tale albe...Si ce catifelate imi par buzele tale!..Iar al de cu seara trecut-a peste munti prin ger si prin zapada..a coborat in zori spre raul fermecat..in care se oglindeste,plutind cu chipul tau stralucitorul soare..De a patruns vreun om pe plaiurile tale..de tine stapanite, pe veci la rai renunta..caci tu esti mai suava ca stelele din cer"


Ea e fata la care visez din copilarie..De fiecare data cand o vad ma infioara ca strabatut de fulger, picioarele incep sa-mi tremure, capul sa mi se invarteasca vertiginos si incerc din rasputeri sa inabus un strigat...e numele ei.
O tu, flacara a bucuriei si a intristarii, o sange ce-mi incingi inima, si tu fata care te faci cand palida cand rosie.Sunt indoiosat pana in adancul inimii pentru prima oara in viata...sincer induiosat.Deodata simt in mine ceva naruindu-se, se surpa incet,trosnind zgomotos,asurzitor.Dar in acelas timp creste in mine ceva ce ma ineaca si ma sufoca.Ma clatin,picioarele nu mai sunt in stare sa reziste nestavilitei prabusiri si inaltari deopotriva.
Ceva de neinteles se varsa inlauntrul meu.Razbate prin simturi,patrunde in creier, in inima si se strecoara pana in maduva oaselor.Fiecare vinisoara e incarcata de un sentiment necunoscut, fiori de gheata ma trec pana in varful degetelor, iar in gura simt o uscaciune amara.
Sa nu cad.Sa rezist.Sa nu ma las doborat de greutatea zdrobitoare ce ma apasa pe neasteptate.
Atunci cand o privesc, fie chiar si de departe dispare tot ce ne separa. Dispar si dorintele si dezamagirile, si ura si multumirea si disperarea. Totul dispare. Numai ochii raman. Ne uitam unul in ochii celuilalt..iar peste valurile de oameni ridicate in talazuri, ard privirile noastre fierbinti, transmitand in sangele celuilalt inviorarea.
Imi duc incet mana la fata.Simt atingerea degetelor pe obraji.Traiesc.Si valul emotiei incepe sa cedeze-incep sa traiesc.Din momentul in care ai intrat in viata mea.
Si inainte ce a fost?
Asemenea vantului bezmetic am gonit in nestire, avantu-ma dupa naluci fara forma,fara chip,smulgand nesatios vietii mai mult decat ii puteam da,pentru ca in clipa urmatoare sa nimicesc, sa calc totul in picioare...
Numele tau iubita mea...as vrea sa-l pronunt cu voce tare, sa sparg si sa acopar cu el freamatul multimii, as vrea sa ma reped afara si sa strig peste tot numele tau...cel mai frumos dintre toate..Numele femeii din fata mea...al fapturii atat de mult visate..ani si ani in sir...

3 comentarii:

  1. am observat ca ai postat scrisoarea pe 1 Martie ...e un martisor ?
    probabil cel mai frumos martisor

    RăspundețiȘtergere
  2. Adanc...Asta e o alta fatza a ta,dar o arati cam rar,nu-i asa?

    RăspundețiȘtergere
  3. nu conteaza cat de des o arati ...importanta e profunzimea lucrurilor spuse sau facute :)

    RăspundețiȘtergere